Extras din PV al CC ANP din 19.02.2015:
Punerea în aplicare a prevederilor Acordului Colectiv privind Raporturile de Serviciu ale fpss din sistemul penitenciar (din perspectiva forței juridice a acestuia şi a sferei de aplicare a acestuia) – DCEAN
Ștefan Teoroc, președinte SNLP – îşi exprimă surprinderea cu privire la existenta unor neclarităţi privind „forța juridică a acordului colectiv la nivelul grupului de unităţi ANP” cât timp actul colectiv este în vigoare având continuitate din anul 2008. Precizează că începând cu anul 2011, prin Legea nr 62/2011 se impune ca la nivelul grupului de unităţi partea angajatorului sa fie reprezentată de ordonatorul principal de credite, însă același act normativ precizează ca un acord colectiv semnat la nivel de grup de unităţi se aplică tuturor unităţilor din grup si totodată întregului personal pe principiul legal „erga omnes”. Consultarea unităţilor este un aspect în sarcina şi la latitudinea angajatorului însă după începerea procesului de negociere, echipele de negociere constituite şi mandatate conform legi sunt singurele în măsura să se pronunțe.
Cătălin Bejan, director general – în urma problemelor ridicate de sindicate, s-a dispus ca înainte de aprobarea acordului se vor consulta și unitățile subordonate.
Ștefan Teoroc, președinte SNLP – Cu referire la solicitarea dlui Stroe de a nu se mai impune unităţilor, de la nivel ANP, ce anume să ceară sau nu din punct de vedere bugetar, apreciază că în adresa nr. 21843/10.02.2015 în mod greșit şi contrar legii a fost impusă o limitare privind solicitările de deschidere de credite bugetare pe care le pot face unitățile. Dacă limitele privind fondurile pentru majorarea de 75%, majorarea de 50% şi majorarea de 100 lei pentru asistenţa socială au o minimă logică având în vedere faptul că nu au fost emise norme pentru majorările procentuale şi este neclară încă interpretarea majorării pentru asistenta sociala, totuși majorarea de 100 lei pentru personalul din penitenciarele spital şi pentru personalul medial trebuia plătită încă din luna ianuarie, în prezent având 2 luni întârziere şi o limitare bugetară impusă de ordonatorul secundar fără niciun fundament legal. Adresa care a fost transmisă către unități la începutul lunii februarie ar fi trebuit elaborată cu consultarea organizațiilor sindicale la fel ca toate adresele care vizează drepturi salariale sau alte aspecte economice. Consultarea prealabilă probabil ar fi eliminat riscurile unor tensiuni ulterioare şi ar fi făcut inutilă discuția prezentă. Tot din lipsa de consultare s-a produs şi situația tensionată de la începutul anului trecut când ANP condiționa orice modificare a raporturilor de serviciu de existenţa bugetului, condiție care trebuia asumată de unităţi deși se ştia că bugetul este insuficient şi pentru salarii. Sindicatele au fost nevoite sa acționeze ferm pentru corectarea situaţiei.
Cătălin Bejan, director general – S-a luat act de observația organizațiilor sindicale.
Ștefan Teoroc, președinte SNLP – SNLP si FSANP au inițiat un plan comun de acțiuni sindicale cu motivația principală a neaprobării OMJ privind majorările de 75% personalul din penitenciare fiind astfel tratat diferit faţă de ceilalți salariați din structura de apărare. În cadrul planului comun de acțiune, SNLP-FSANP au depus notificare pentru organizarea unui miting de amploare în faţa MJ pe data de 4 martie 2015. Lista de revendicări sub forma unor note de protest a fost transmisă prin fax şi email la ANP, MJ, MFP, MM, SGG si MAI. Printre revendicări, cele mai importante vizează munca suplimentară, aspect cu care este în legătura şi OMJ a cărui emitere se așteaptă. Apreciază ca fiind o situație divergenţe generată de MJ şi nu de ANP, revendicările care privesc emiterea unor ordine de către MJ nu pot primi un răspuns de la ANP. Privitor însă la orele suplimentare, președintele SNLP solicită ANP un răspuns concret privind temeiul neaplicării în sistemul penitenciar a prevederilor din Legea nr. 53/2004 cu modificările ulterioare care stabilesc ca munca suplimentară nu se poate presta fără acordul salariatului. Modificarea Codului muncii care impune această obligație angajatorilor, s-a produs în anul 2011. În plus faţă de aceasta, Legea nr 293/2004 stabilește un plafon de 120 de ore suplimentare anual care nu poate fi depășit decât justificat, Legea nr. 284/2010 şi Acordul colectiv la nivel de grup de unităţi ANP stabilesc un plafon de 180 de ore peste care nu se poate trece decât cu acordul sindicatelor iar întregul cadru normativ impune un plafon maximal de 360 de ore suplimentare anual. Ambele organizații sindicale solicită măsuri în acest sens, începând de astăzi, 19.02.2015.
Cătălin Bejan, director general – se va răspunde ulterior încheierii ședinței Consiliului de conducere, când va fi comunicat un termen.
Stefan Teoroc, președinte SNLP – insista, solicitând un termen concret până la care ANP se va pronunța asupra aplicării Codului muncii in sistemul penitenciar privind orele suplimentare.
Ștefan Teoroc, președinte SNLP – Ștefan Teoroc, președinte SNLP – protestele vizează în realitate 70 de probleme ale salariaților din sistemul penitenciar, sindicatele având întocmită o listă amplă de nemulțumiri ale personalului. Este adevărat că problema principală este OMJ privind majorarea de 75%, însă în situația unor acțiuni sindicale de amploare, toate nemulțumirile vor fi preluate în revendicări. Răspunde solicitării dlui Denis Darie, privind transmiterea revendicărilor şi către directorii de unităţi explicând că toate materialele sunt postate pe pagina de Internet a SNLP şi că revendicările nu pot fi soluționate la nivelul unităţilor din sistem, prin urmare nu au fost înaintate directorilor însă sunt publice şi afișate.
Cătălin Bejan, director general – dacă revendicările vizează probleme care nu pot fi soluționate la nivelul ANP, organizațiile sindicale își vor asuma riscurile care decurg: siguranța comunității, neprezentarea la instanțe a persoanelor private de libertate
FSANP/SNLP – Organizațiile sindicale îşi asuma obligația de a pune în vedere angajatorului, că neaplicarea legii de către angajator pe zona de drepturi personal este la fel de imputabilă ca în cazul în care un angajat ar încălca legea pe zona de obligații. Dacă conducerea ANP încearcă sa pună pe seama unor nemulțumiri generalizate, generate de lipsa de respect fata de eforturile făcute de personal, precum şi lipsa interesului faţă de problemele acestuia din partea MJ, o eventuala vulnerabilizare a sistemului, eludând obligația majoră a angajatorului de a respecta cadrul legal, consideră că este o forma fără fundament şi neelegantă de a pune presiune pe personal în lipsa asumării problemelor sistemului, doar din dorinţa de a apăra ministerul. Sistemul penitenciar nu îşi poate asuma mai mult decât poate legal pentru a funcţiona. Nu cerem decât aplicarea prevederilor legale în ce priveşte relaţiile de muncă.
Ștefan Teoroc, președinte SNLP – decizia de declanșare a protestelor nu aparține președinților organizațiilor sindicale ci organelor de conducere ale acestora şi reflectă voința tuturor membrilor asociați în sindicate. Cât timp MJ/ANP au venit în întâmpinarea soluționării unor probleme ale salariaților, sindicatele au garantat o stare de echilibru, armonie şi pace socială. Sindicatele nu sunt străine de problemele bugetare ale României şi nici de dificultățile întâmpinate de angajatori atunci când solicită fonduri, însă când se întârzie 3 luni în aplicarea unei legi care conferă un drept pentru care au fost prevăzute şi fonduri, numai pentru motive care vizează divergente de interpretare la nivelul direcțiilor din cadrul MJ, apreciem că nu mai exista nicio rațiune pentru care sindicatele ar menține pacea socială. Imposibilitatea asigurării bugetului şi resurselor necesare pentru o funcționare corectă şi legală a sistemului nu trebuie pusa în răspunderea sindicatelor sub amenințarea ca vor fi singurele vinovate în cazul unor disfuncții de sistem, dacă nu acceptă situația aşa cum este ea. Vinovăţia aparține celor care în perfectă cunoștință de cauza subfinanțează sistemul, riscurile fiind însă asumate numai de salariații care vin la serviciu şi exercită atribuții ale unor fişe de post întocmite pentru 10 posturi, care fiind agenți ocupa posturi de ofițeri chiar cu atribuții de conducere fără a fi remunerați, dar fiind răspunzători în caz de greșeala, care sunt mișcați dintr-un post în altul fără respectarea prevederilor legale în acest sens şi aşa mai departe.
Cătălin Bejan, director general – se va avea în vedere transmiterea către unitățile subordonate a riscurilor care intervin dacă activitatea este suspendată
Stefan Teoroc, președinte SNLP – sindicatele nu au amenințat cu suspendarea sau blocarea activității ci au cerut doar un temei legal în baza căruia MJ/ANP justifică neaplicarea Codului muncii în sistemul penitenciar privind munca suplimentară. Dacă acest temei există, va fi analizat de sindicate. Nu au fost decise alte acțiuni în acest sens.
Cătălin Bejan, director general – problemele revendicate au un istoric în sistemul penitenciar, nefiind de actualitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu